Sistemul financiar internațional nu este pregătit pentru șocurile persistente ale lumii moderne

Blocarea strâmtorii Ormuz a provocat o creștere semnificativă a prețurilor la nivel global și a înrăutățit considerabil situația financiară a țărilor africane, avertizează economista Hanan Morsy într-o analiză publicată de Le Monde. Incidentul subliniază vulnerabilitățile unui sistem financier internațional conceput pentru a face față șocurilor punctuale, nu pentru perturbările persistente care caracterizează lumea contemporană.

Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, reprezintă una dintre cele mai critice artere comerciale globale. Orice întrerupere a traficului în această zonă strategică are repercusiuni imediate asupra prețurilor energiei și implicit asupra economiilor dependente de importurile de combustibili. Pentru țările africane, care se confruntă deja cu provocări economice majore, această situație amplifică presiunile inflaționiste și agravează deficitele bugetare.

Observația economistei Morsy reflectă o problemă structurală mai amplă a arhitecturii financiare mondiale. Sistemul actual, dezvoltat în deceniile de după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost gândit pentru a absorbi șocuri temporare și izolate. Însă realitatea actuală este dominată de crize multiple și interconectate - de la pandemii și conflicte geopolitice la schimbări climatice și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare.

Această inadecvare a sistemului financiar internațional necesită o regândire fundamentală a mecanismelor de stabilitate economică globală. Țările emergente și cele în curs de dezvoltare, în special din Africa, au nevoie de instrumente financiare mai flexibile și de mecanisme de protecție adaptate la noua realitate a șocurilor persistente și suprapuse.