Ce ar fi gândit Jefferson și Madison despre „rededicarea" SUA către Dumnezeu

Mii de americani s-au întrunit pe National Mall pe 17 mai 2026 pentru evenimentul „Rededicate 250", un miting de o zi înțreagă menit să „unească națiunea în rugăciune și închinare înaintea celui de-al 250-lea anniversar al țării". Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, alături de alți politicieni republicani și lideri creștini conservatori, a condus o rugăciune pentru a „rededica Statele Unite ale Americii ca o națiune sub Dumnezeu".

Evenimentul, organizat de Freedom 250, o parteneriat public-privat, a stârnit critici că estompează liniile de separare dintre biserică și stat. Conform Pew Research Center, 73% dintre adulți sunt de acord că religia ar trebui să rămână separată de politicile guvernamentale, iar doar 19% dintre americani spun că SUA ar trebui să înceteze să aplice acest principiu.

Figurile afiliate administrației Trump au contestat însă premisa că guvernul american ar trebui să fie – sau a fost conceput să fie – separat de religie. În 2023, Johnson a declarat că „separația dintre biserică și stat este o denumire greșită... provine dintr-o frază dintr-o scrisoare pe care a scris-o Jefferson. Nu se află în Constituție. Și ceea ce explica el era că nu doreau ca guvernul să invadeze biserica – nu că nu doreau ca principiile credinței să aibă influență asupra vieții noastre publice."

Steven K. Green, cercetător în istoria juridică și religioasă americană, analizează în cartea sa din 2024, „The Grand Collaboration", înțelegerea pe care Thomas Jefferson și James Madison o aveau asupra libertății religioase. Cercetarea sa asupra celor 2.300 de scrisori dintre cei doi fondatori, disponibile pe platforma digitală Founders Online, dezvăluie angajamentul lor profund față de principiul separației.

Jefferson a redactat Virginia Bill for Religious Freedom în 1777, cea mai cuprinzătoare declarație de libertate religioasă din epocă. Documentul garanta libertatea conștiinței, proteja adunările religioase de supravegherea guvernamentală și interzicea finanțarea instituțiilor religioase de către stat. Madison a ghidat aceste idealuri către adoptarea legală, iar ca președinte, Jefferson a formulat celebra expresie despre „zidul de separare dintre biserică și stat" într-o scrisoare către o asociație baptistă.

Corespondenţa celor doi fondatori relevă că libertatea religioasă era invariabil în fruntea listei lor de priorități când discutau despre necesitatea unei declarații de drepturi. Ambii erau convinși că guvernul ar trebui să evite susținerea religiei, chiar dacă nicio religie particulară nu primea preferință. Această viziune era în avangardă pentru epoca lor, dar se alinia cu alte voci raționaliste religioase și dizidenți care pledau pentru o înțelegere cuprinzătoare a libertății religioase.

Colaborarea de o jumătate de secol între Jefferson și Madison în favoarea libertății religioase și egalității constituie un capitol important din istoria fondatoare a națiunii americane, conform analizei publicate în The Conversation.