Zapatero, pus sub acuzare pentru organizație criminală și trafic de influență în cazul Plus Ultra

Fostul președinte al guvernului spaniol José Luis Rodríguez Zapatero a fost pus oficial sub acuzare pentru organizație criminală, fals în acte și trafic de influență în cadrul anchetei ce vizează compania aeriană Plus Ultra. Magistratul José Luis Calama de la Audiencia Nacional l-a convocat pe Zapatero să compară ca suspect pe 2 iunie, în contextul investigației privind presupusa utilizare ilicită a fondurilor obținute din salvarea financiară a companiei aeriene în timpul pandemiei.

Agenții Unității pentru Delincuența Economică și Fiscală (UDEF) din Poliția Națională au efectuat percheziții la biroul fostului premier socialist din strada Ferraz, precum și la sediul unei societăți conduse de fiicele sale și la alte două companii. Linia principală de anchetă se concentrează pe contactele lui Zapatero pentru obținerea de contracte, traficul de influență fiind în centrul cercetărilor împotriva fostului șef al executivului spaniol.

În martie, Zapatero a compărut în fața Senatului și a admis că a desfășurat activități de consultanță pentru prietenul său Julio Martínez Martínez, antreprenor angajat de compania aeriană ca facilitator pentru problemele sale din Venezuela. Fostul premier a recunoscut că știa despre "o anumită relație" între Julio Martínez Martínez și Plus Ultra, dar a negat că ar fi lucrat direct pentru companie sau că ar fi influențat salvarea acesteia cu bani publici. Compania Análisis Relevante, deținută de Martínez Martínez, i-a plătit lui Zapatero 70.000 de euro brut anual între 2020 și anul trecut pentru servicii de consultanță.

Procuratura Anticorupție susține că Plus Ultra a făcut o utilizare abuzivă a salvării de 53 de milioane de euro acordată de guvern în timpul pandemiei, cel puțin o parte din aceste fonduri fiind folosite pentru spălarea de bani "ilicite" provenite din Venezuela. Anchetatorii au descoperit un contract prin care Julio Martínez Martínez ar fi încasat o comisie de 1% (530.000 de euro) dacă salvarea companiei ar fi reușit, precum și 300.000 de euro în numerar pe care acesta i-a atribuit vânzării unei proprietăți nedeclarate fiscului, potrivit elDiario.es.